Varietatea produselor, insemnatatea nutritional-biologica aparte si obtinerea facila a acestora au facut ca, dintotdeauna, caprinele sa fie apreciate, avand parte de o atentie distincta din partea crescatorilor.

Din pacate, un procent general estimat al avorturilor in efectivele de caprine se situeaza intre 2% si 5%. Pare o limita deseori trecuta cu vederea, insa este un prag de neocolit privind pierderile economice, indiferent daca animalele sunt crescute in ferme sau in adaposturi familiale.

Factori provocatori
Avortul infectios la capre poate reprezenta o sursa de imbolnavire pentru celelalte animale cu care convietuiesc, dar si pentru oameni. La caprele gestante avortul apare, cel mai frecvent, in ultimele doua luni de gestatie.

In principal, crescatorii se confrunta cu cauze non-infectioase. Printre acestea se numara hranirea dezechilibrata energetic si proteic. Chiar daca aceasta specie isi alege hrana neconditionat, poate sa apara parazitismul (care duce la pierderea de sange), lipsa unor minerale sau stresul.

Dintre bolile infectioase cu etiologie bacteriana la care se expun caprele, in perioada gestatiei, se remarca: chlamidioza (avortul chlamidian), salmoneloza (avor-tul salmonelic), avortul campylobac-terian, mamita gangrenoasa, agalaxia contagioasa, pasteureloza, pleuropneu-onomonia contagioasa a caprelor.

Chlamidioza (avortul chlamidian), infectie produsa Chlamydia psittaci, determina de cele mai multe ori avortul la capre dupa a 90-a zi de gestatie, semnele clinice ale bolii fiind: febra, cheratocon-junctivita, pneumonia si poliartritele.

Chlamydia afecteaza cotiledoanele placentei, fiind localizata in tractul intestinal al caprei. Purtatorii principali ai bolii sunt porumbeii si vrabiile, insa trebuie luat in seama rolul insectelor (capuselor) la transmiterea bolii.

Chlamydia se afla in organele de reproducere si se inmulteste in sange. Transmiterea elementelor nutritive de la capra la fat este impiedicata de inflamarea placentei. In focarele de avort chlamidian se instituie carantina, iar caprele care au avortat se izoleaza si se trateaza folosind antibiotice cu spectru larg. Restul femelelor gestante din efectivul contaminat vor fi supuse unui tratament individual de necesitate cu antibiotice.

Salmoneloza (avortul salmonelic) este o boala influentata de zooigiena neconforma (frig, umezeala) si / sau conditiile de alimentatie. Caprele gestante se pot infecta, avortul producandu-se in luna a IV-a sau a V-a de gestatie, precedat de neliniste, febra, scurgeri vaginale, inapetenta. Este uneori urmat de metrite si retentii vaginale.

Sunt situatii cand gestatia ajunge la termen, insa iezii nu sunt viabili, murind in primele doua saptamani dupa fatare. In aceeasi nota, caprele care au avortat vor fi izolate si tratate cu antibiotice cu spectru larg, celelalte femele putand fi tratate prin administrarea injectabila a antibioticelor cu actiune prelungita sau cu antibiotice introduse in furaje. Imunoprofilaxia poate fi aplicata apeland la un vaccin (Salmovin), in a II-a si a III-a luna de gestatie.

Masuri preventive curente
Pentru evitarea pierderilor economice, detinatorii animalelor trebuie sa apeleze la medicul veterinar pentru vaccinari preventive sau cand exista suspiciuni de boala.

Cu toate ca reprezinta o specie rezistenta, caprele au nevoie de un adapost bine structurat, umezeala excesiva afectandu-le. Furajele trebuie selectate; cele inghetate, reci sau mucegaite reprezinta adesea cauza avortului la toate caprele aflate in perioada de gestatie.

In acelasi timp, o serie de masuri pot preveni bolile infectioase ce provoaca avortul, apeland la vaccinuri (ca masura de profilaxie specifica). Nu trebuie scoase din discutie masurile de combatere in situatiile in care masurile generale de profilaxie si cele de profilaxie specifica nu sunt suficiente.